Pomul de Craciun

Se spune ca Sfantul Bonifaciu, un calugar din Crediton, Devonshire, Anglia care a fondat biserici crestine in Franta si germania in secolul VII, a dat intr-o buna zi peste un grup de pagani adunati langa un stejar pentru a sacrifica un copil zeului Thor. Pentru a opri sacrificiul si a salva viata copilului, Bonifaciu a doborat copacul cu o lovitura puternica de pumn. In locul sau a crescut un mic bradulet. Sfantul a spus paganilor proslavitori ca braduletul subtire era Copacul Vietii si era marturia vietii eterne a lui Christos.

Se mai spune ca Sfantul Bonifaciu a folosit forma triunghiulara a bradului pentru a descrie Sfanta Treime a Dumnezeului Tata, a Fiului si Sfantului Duh. Pana in secolul XII, pomii de Craciun erau atarnati de tavan ca un simbol al crestinatatii. Insa, in acele timpuri, dintr-un motiv pe care nimeni nu l-a putut explica, brazii erau atarnati cu varful in jos.

Copacii ca simbol

Pomii au fost un simbol al vietii cu mult inainte de crestinism. Egiptenii antici aduceau in casele lor ramuri verzi de palmier, in cea mai scurta zi a anului, in decembrie, ca un simbol al triumfului vietii asupra mortii. Fenicienii dinn antichitate foloseau tufisuri sacre in loc de temple. Romanii isi decorau casele cu brazi vesnic verzi in timpul saturnaliilor, un festival de iarna in cinstea lui Saturn, zeul agriculturii. Preotii druizi decorau stejarii cu mere aurii pentru festivitatile solstitiului de iarna. In timpul lui decembrie, in Evul Mediu, pe copaci erau atarnate mere rosii ca un simbol al sarbatoririi lui Adam si Eva si erau numiti copacii paradisului.

Se spune ca Martin Luther (1483-1546) a fost primul ce a decorat pomul de Craciun cu lumanari pentru a arata copiilor cum stralucesc stelele in noptile intunecoase

Primii pomi de Craciun

Prima referire despre un brad decorat pentru Craciun apare la Riga in Lituania in 1510. In 1521, Printesa Hélčne de Mecklembourg a intodus bradu de Craciun in paris dupa ce s-a casatorit cu Ducele de Orleans. Mai exista o referire scrisa cu privire la pomul de Craciun in Germania, datata din 1531. O alta referinta celebra, din 1601, este a unui vizitator la Strasbourg, Germania (acum parte din Franta) care a consemnat o familie care decora un copac cu "napolitane si bete de zahar aurii rasucite (zahar de orz) si flori de hartie de toate culorile."

Pomul de Craciun a fost intodus in Statele Unite de colonistii germani si de mercenarii platiti sa lupte in Razboiul de Secesiune. In 1804, soldatii americani stationati la Fort Dearborn au tarat copaci din padurile inconjuratoare in baracile lor.

Marea Britanie a facut cunostiinta cu pomii de Craciun in 1841, cand sotul german al reginei Victoria, Printul Albert a adus un brad de Craciun pentru familia regala la castelul Windsor. Obiceiul Bradului de Craciun s-a raspandit cu repeziciune in clasa mijlocie, spre muncitori, si prin colonii (unde steagul imperial flutura uneori in varful copacului).

Ingerii de langa Pomul de Craciun au aparut in anii 1850

Decoratiunile pomului de Craciun

pomii erau decorati cu mere, prajituri si dulciuri timp de multe secole. Martin Luther a fost primul care a folosit lumanari pe pom, tarziu in secolul XVI. In 1842, Charles Minnegrode a introdus obiceiul decorarii pomilor in SUA in Williamsburg, Virginia.

In anii 1850, compania germana Lauscha, cu sediul in Thuringia, a inceput sa produca ghirlande de sticla de diferite forme pentru pomul de Craciun. Au introdus si Rauschgoldengel, ingerii tremuratori, imbracati in auriu. Ornamentele de sticla au ajuns in Marea Britanie in anii 1870, iar in America de Nord in jurul anilor 1880. In 1882, ornamentele au fost completate de luminile electrice de Craciun. Edward Johnson, un coleg al lui Thomas Edison, a aprins un copac de Craciun cu un sirag de 80 de beculete electrice pe care le-a fabricat singur. Pana in 1890, siragurile de lumini de Craciun erau deja produse in masa. In anii 1900, magazinele instalau pomi mari iluminati pentru a-si atrage clientii.

In 1851, Mark Carr a carat doua sanii incarcate cu pomi de Craciun din Catskills pe strazile New York-ului si a deschis primul magazin de vanzare a pomilor de Craciun din SUA.

Cunoscutul Pom cu Pene de Gascaa fost inventat in 1880 in Germania pentru a combate raul facut padurilor de brad in timpul Craciunului. Primul brad artificial a fost creat in SUA de catre Addis Brush Company. Tom Smith Cracker Company -denumita dupa numele inventatorului pocnitorilor de Craciun - a produs de asemenea pomi de Craciun pentru un timp..

In fiecare an incepand cu 1947 locuitorii din Oslo au daruit un Pom de Craciun orasului Westminster. Darul este expresia bunavointei si recunostiintei pentru ajutorul britanic din timpul razboiului dintre 1939-1945.

Traditia americana a Ceremoniei Aprinderii Bradului National de Craciun de la Casa Alba a fost inceputa in 1923 de Presedintele Calvin Coolidge.

Legenda paietelor de pe Pmul de Craciun ne spune despre o femeie care trebuia sa aiba grija de o familie numeroasa de copii, dupa ce i-a murit sotul. La un Craciun, a pregatit un pom pentru a le face o surpriza copiilor. Insa pentru ca muncea singura din greu pentru a asigura hrana pe masa, trebuia deseori sa lucreze pana noaptea tarziu. Cand a vrut sa impodobeasca pomul a observat ca paianjenii au facut panze peste tot, din creanga in creanga. Pruncul Iisus a vazut asta si pentru a o scuti de suparare a transformat panzele de paianjen in argint stralucitor.